O alta intalnire care imi face greata-Angela Merkel si Netanyahu-isi fac amandoi declaratii lingusitoare si ca de obiceii nemtii isi pun iar cenusa in cap cu Holocaustul. Apoi isi freaca mainile si declara solemni ca trebuie belit Iranul. Pai cum sa nu….Doua tari care au belit o Europa si o lume intreaga mai trebuie sa beleasca ceva acuma…Nu-i vad pe nemti sa isi puna cenusa in cap pentru faptul ca l-au bagat pe Lenin in Rusia ca sa termine primul razboi mondial in favoarea lor. Si mai mult l-au sprijinit financiar sa aduca la putere bolsevismul. Nu-i vad pe cei din Israel sa se autocondamne pentru crimele de razboi si genocidul creat de ei in Gaza. Asa cum nu-i vad pe americani sa isi puna cenusa in cap pentru cum au sprijinit bolsevismul din Rusia, incepand cu finantarile de pe Wall Street si sprijinul acordat chiar de presedintele Wilson. Sa ne mai miram ca in 1919, SUA nu vroia sa recunoasca unirea Basarabiei cu Romania prin actul de la 27 Martie 1918, decat daca se obtinea si si acceptul Rusiei…Halal luare de pozitie…
Sa fim bine intelesi: NU am nimic impotriva evreilor insa pentru implicarea acelora multi in raspandirea bolsevismului trebuie ca cineva sa isi asume raspunderea. Ii consider extremisti si teroristi pe cei care au incercat sa imi omoare neamul si asta inseamna imi iubesc tara nu ca sunt extremism. Din cauza bolsevismului in Romania(teritoriul de azi) au murit peste 250.000 de romani. 3 milioane de romani intemnitati. Intelectualitatea distrusa si asijderea si tara. Cine au fost bolsevicii? Vedeti mai jos:
Cu multumiri domnule Goma!
http://paulgoma.free.fr/http://www.stiri.romanism.net/?p=1217 In Basarabia, bolsevicii au ucis in jur de 1.5 milioane de romani-vezi link, sau Paul Goma:
http://www.civicnet.info/Procesulcomunismului.asp?ID=204De aici greata care imi vine cand vad strangeri de maini si pupaturi dosnice intre Israel si Germania condamnand alt stat “terrorist”. Si pe urma, ce mai urmeaza? Cine mai urmeaza? Cand va saturati?
Vad filmul "Drumul lui Gruber" si este foarte bine sa apara asa ceva in cazul in care faptele pot fi probate. Insa nu vad nimeni cu cojones in tara, sa faca filme cu eroii romani care au salvat cu zecile de mii evrei in al doilea razboi mondial. Stim doar sa ne auto-belim... Regizorii nostri fac filme la comanda intereselor stupide si a generatiilor pro...da' multi. Avem mult mai multi "Schindleri" decat multe alte tari insa nu suntem in stare nici macar sa le dedicam un film... Noroc cu evreii care ne mentioneaza 54 de romani in "Drept intre popoare". Noi nu suntem in stare decat sa ne auto flagelam sadic...
Iata o lista partiala:
Locotenentul Ioan Popescu (care a salvat 4.300 de evrei destinati impuscarii) sau primarul Cernautiului -Popovici, care a salvat 20.000 de evrei de la deportarea in Transnistria. ...[...]"
RAOUL ŞORBAN, EMIL HAŢIEGANU, episcopul IULIU HOSSU, AUREL SOCOL, TITUS MOGA, FLOREA MUREŞAN, VAŞILE AŞTILEANU, COSMA, STĂNESCU EUGEN FILOTTI, ambasadorul României la Budapesta, consulul României la Oradea, MIHAI MARIN, colonelul MIHAI GURGU, ataşat militar – cu maşina căruia au fost trecuţi peste graniţă, în România, mai mulţi evrei şi neevrei, între ei dr. ERNEST MARTON, colonelul VICTOR CUPŞA din Turda, datorită căruia s-au obţinut sute de documente de călătorie pentru evreii refugiaţi în România, profesorul dr. CORIOLAN TĂTARU din Sibiu.
* Agarici, VioricaViorica Agarici (n. 1886, d. 1979) a fost preşedinta filialei locale a Crucii Roşii din Roman în timpul celui de-al doilea război mondial. În noaptea de 2 iulie 1941, după ce a tratat răniţii Armatei Române care se întorceau de pe frontul de est, ea a auzit gemetele evreilor din "trenul morţii" care transporta supravieţuitorii pogromului de la Iaşi. Datorită funcţiei pe care o ocupa, a pretins şi a obţinut permisia să le dea apă şi alimente celor din tren. Dosar 2062.
* Antal, RozaliaÎn timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Rozalia Antal din oraşul Satu Mare, Transilvania de Nord i-a ascuns pe vecinii ei, familia Handler, în casa sa. Dosar 0593.
* Anuţoiu T. AnghelNăscut în satul Nistoreşti-Vrancea, a trăit în satul Naruja din judetul Vrancea. Între 1938-1944, Anghel T. Anuţoiu a fost secretarul şi reprezentantul asociaţiei veteranilor de război Marele Voievod Mihai. El a avertizat pe evreii din comunităţile din Bacău, Braşov, Odobeşti, Piatra-Neamţ şi Buzău că urmau să fie arestaţi - aşa că au putut fugi la timp - şi i-a ajutat să găsească adăpost. Dosar 1395.
* Băiaş, Vasile Băiaş, MariaVasile Băiaş şi soţia lui, Maria erau ţărani români care trăiau în satul Viile Dejului, cam la 5 km de oraşul Dej din Transilvania. În aprilie 1944, când s-a înfiinţat ghetoul din Dej, familia Băiaş le-a adus alimente cunoştinţelor lui, familia Steinfeld şi i-a ascuns pe băieţii familiei la ferma lui. Dosar 615.
* Beceanu, DumitruDoctor în farmacie, deţinea o farmacie în Iaşi şi era ofiţer în rezervă al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început pogromul în Iaşi, Beceanu le-a propus celor doi angajaţi evrei ai săi să se ascundă în apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Încă aproximativ 20 de evrei şi-au găsit adapost acolo. Dosar 3515.
* Cojoc, GheorgheInginer forestier din vecinătatea oraşului Târgu Neamţ. În iulie 1942 ing. Ghorghe Cojoc a obţinut de la autorităţile din oraşul Piatra Neamţ ca 50 de evrei să muncească în pădurile din jurul Târgu Neamţului. În acest fel i-a salvat pe aceşti evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731.
* Cuciubă, Traian - tatăl, Cuciubă, Traian - fiulTatăl şi fiul Cuciubă şi-au ajutat prietenul evreu, Rosenthal, dintr-un mic orăşel din Transilvania de Nord, să scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea românească a Transilvaniei. Dosar 8923.
* Criveanu, TheodorTheodor Criveanu (n. ? - d. 1988) a fost un ofiţer român care a fost desemnat să facă listele cu evreii apţi pentru munca obligatorie, aceştia nemaifiind trimişi în lagăre. El şi-a riscat viaţa acordând permise de muncă pentru mii de evrei care nu îndeplineau condiţiile solicitate de comandanţi, salvându-le, astfel, viaţa. După terminarea războiului el s-a căsătorit cu fiica unuia dintre evreii căruia îi salvase viaţa. În 2007 Criveanu a primit post-mortem titlul de Drept între popoare.[4]
* Dumitru, Adrian Strauss-Tiron, Gabriela - Catană, MariaAu salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843.* Elena, Regina Mamă a RomânieiRegina Mamă Elena (n. 2 mai 1896 la Atena, prinţesă de Grecia şi Danemarca, d. 28 noiembrie 1982 la Lausanne, Elveţia). S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deportării evreilor din Cernăuţi. După ce s-au adresat mai multor personalităţi, Regina Mamă, însoţită de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Antonescu, care a cedat şi a fost de acord ca acei evrei care nu fuseseră încă deportaţi din Cernăuţi să rămână acolo "temporar". Ajutorul trimis de dânsa în 1942 a salvat vieţile a mii de evrei din Transnistria. În 1943 şi la începutul lui 1944, Regina Mamă Elena a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care rămăseseră în viaţă, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria. În anul 1993 Statul Israel şi Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul şi Medalia Dreaptă Între Popoare. Dosar 5106. [5]
* Farkaş, Stefan Farkaş, RozaliaÎn septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânăr evreu, se afla într-un detaşament de muncă forţată al armatei ungare staţionat lângă oraşul Oradea. Familia Farkaş i-a ascuns pe Szabo, împreună cu alţi 8 colegi din detaşamentul de muncă, în pivniţa casei sale. Dosar 5103.
* Florescu, ConstanţaConstanţa Florescu (n. 1908) din Bucureşti a adăpostit-o cu grijă şi devotament, în casa sa, între anii 1941-1944, pe Roza Hendler. Dosar 4398.
* Gheorghe, Petre IPreot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat şi a salvat mulţi evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria. Dosar 10060.
* Ghiţescu, AlexandruLa 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucureşti, când vecinul lui, avocatul Joseph Morgenstern i-a bătut la uşă cerându-i ajutorul, Ghiţescu l-a ascuns în casă până când a trecut primejdia - salvându-i viaţa. Dosar 5014.
* Grosz, Rozalia Grosz, BandiÎn mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe evreica Schnable sub roata de rezervă a camionului său şi a strecurat-o afară din ghetou. Dosar 1549.
* Hîj, Simion Hîj, MetziaDr. Simion Hîj, avocat din Cernăuţi, a ajutat mai multe familii evreieşti. Când a început evacuarea ghetoului, Dr. Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate spre deportare, de către jandarmeria româna. Dosar 725.
* Lajos, PeterÎn 1944, Peter Lajos trăia la Cluj. El a salvat viaţa evreului Neumann aranjându-i o identitate falsă, ca Janos Kovacs. Dosar 3941.
* Karadja, ConstantinDiplomat român care a salvat de deportare şi exterminare peste 51.000 de persoane. Dosar 10472. [1].
* Manoliu, FlorianDiplomat român în Elveţia, a participat la salvarea unor evrei maghiari în 1944. Dosar 9160.
* Mărculescu, EmilianÎn 1942, în câteva călătorii la Cernăuţi, Emilian Mărculescu a reuşit să mituiască un ofiţer de poliţie român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul nopţii, sub pretextul că trebuia să-i transfere nemţilor, spre a fi executaţi. Dosar 4779.
* Moldovan, ValeriuValeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistriţa, Transilvania de Nord. El a salvat familia Fleischman în 1944. Dosar 5999.
* Motora, SabinOfiţer de carieră în jandarmeria română, comandantul lagărelor Grosulovo şi Vapniarka, Sabin Motora a luat măsuri de evacuare a prizonierilor evrei din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de graniţa română, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, pentru a fi predaţi germanilor. El a făcut tot ce a putut ca să salveze vieţile evreilor, în ciuda faptului că astfel îşi risca propria viaţă şi cariera militară. Dosar 2394.
* Muranyi, RozsiÎn timpul războiului, Rozsa Muranyi trăia în Oradea Mare, Transilvania. După invadarea Ungariei de către Germania, în martie 1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 până în 12 octombrie 1944, când oraşul a fost eliberat. Dosar 534.
* Nicopoi-Strul, ElisabetaDatorită lui Nicopoi, familia Strul, şapte persoane - tatăl, mama şi fraţii - au fost salvaţi în timpul pogromului de la Iaşi, la 29 iunie 1941. Dosar 3416.
* Nits, Janos Nits, Gyula Nits, AlizAu salvat evrei în Transilvania de Nord, în 1944.
* Onişor, Ioana Demusca, Letiţia Crăciun, Ana Crăciun, PavelÎn mai 1944, familia Onişor – văduva Ioana şi copii ei, Victor de 21 de ani, Lazăr de 18 ani, Letiţia de 16 ani şi Anna, măritată cu Pavel Crăciun, erau ţărani care trăiau la ferma lor în pădure, la circa 4 km de oraşul Bistriţa, Transilvania. La 1 mai, cu două zile înainte de internarea evreilor din Bistriţa în ghetou, de unde au fost deportaţi în lagărele de exterminare, 4 membri ai familiei Kandel au fugit la ferma familiei Onişor, care le pregătise un ascunziş. Dosar 1406.
* Paelungi, StefanStefan Paelungi a ascuns familia Leitman în timpul războiului, într-o colibă îndepărtată care aparţinea tatălui său. Dosar 6999.
* Pal (Kudor), Anna Pal, JenoÎn aprilie 1944, aflând de soarta evreilor în Transilvania ocupată de nazişti, evreica Nissel a decis să fugă în România. I-a rugat pe Anna şi Jeno Pal (ulterior soţul ei) să-i ascundă copilul şi ei au făcut-o, deşi ştiau cât de riscant este să ascunzi evrei. Dosar 6540.
* Pântea, NonaÎn 1941, în timpul pogromului de la Iaşi, Nona Pântea a adăpostit în camera ei şase evrei din vecini, salvându-le viaţa. Dosar 3455.
* Pocorni, Egon Pocorni, NicolinaEgon Pocorni din Bucureşti a fost numit în 1942 director al unei fabrici de zahăr din satul Derebcin, judeţul Moghilev, Transnistria. Văzând suferinţele evreilor, el şi soţia lui i-au ajutat după cum au putut. Dosar 2855.
* Pop, Nicolaie Pop, Maria Pop (Saileanu), AristinaFamilia Pop, fermieri în satul Lăpuşul Românesc, Transilvania de Nord, s-a oferit s-o ascundă pe Hanna Marmor şi pe copiii ei, întreţinându-i cu tot ce aveau nevoie. Dosar 7123.
* Pop, ValerÎnalt demnitar în administraţia maghiară şi românească din Transilvania. În 1933 Valer Pop se căsătorise la Cluj cu Ilona Jonas, evreică din familia Farkaş, adoptând-o şi pe fiica ei din prima căsătorie, Katalin-Catherina. După ocuparea Ungariei de către Germania, în martie 1944, Pop şi-a convins fiica adoptivă să nu poarte steaua galbenă şi a reuşit să-şi interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580.
* Popovici, TraianTraian Popovici (n. 17 octombrie 1892, satul Ruşii Mănăstioarei, pe atunci în Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria; d. 4 iunie 1946, satul Colacu, com. Fundu Moldovei, judeţul Suceava) a fost un avocat român şi primar al oraşului Cernăuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina. Dosar 0499. [6]
* Profir, GrigoreInginerul Grigore Profir era directorul morii de făină Dacia din Iaşi. În iunie 1941, când a aflat că evreii erau aduşi la secţia de poliţie, a adunat câţiva evrei i-a dus la moară şi i-a pus să descarce sacii de făină, salvându-i de la moarte. Dosar 3514.
* Puti, Alexa Puti, Maria Puti, TodorAlexa Puti era un fermier român care trăia lângă oraşul Şomcuta Mare, Transilvania. În 1944 Alexa Puti l-a ascuns pe evreul Solomon într-o peşteră, la marginea pădurii de lângă casa sa. Maria şi Todor, copiii lui Puti, şi-au ajutat tatăl să adâncească peştera şi i-au adus mâncare lui Solomon de trei ori pe săptămână. Dosar 3739.
* Simionescu, ConstantinSimionescu era un avocat român şi decanul baroului din Iaşi. În timpul războiului, Simionescu a ajutat 10 evrei ieşeni, majoritatea din familiile Spiegel, Sapira şi Siegler. Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel, de 16 ani, împreună cu fraţii lui, sub aripa sa protectoare, după ce tatăl lor fusese în trenurile morţii, iar mama fusese arestată. Dosar 4892.
* Sion, Mircea Petru G.În timpul războiului, avocatul Mircea Petru G. Sion a fost numit judecător la un tribunal militar. El a intervenit activ în favoarea evreilor şi pentru unii dintre ei a obţinut eliberarea din lagărele de muncă. A făcut tot posibilul să-i salveze. Avocatul Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Iaşi şi la proprietatea familiei lui din afara oraşului, riscându-şi viaţa şi averea. Dosar 3384.
* Şorban, RaoulProf. Raoul Şorban (n. 4 septembrie 1912 - d. 18 iulie 2006) a fost un critic de artă, pictor, scriitor, eseist, academician şi memorist român. În mai 1944, Prof. Şorban l-a ajutat pe Rabinul Dr. Moshe Carmilly-Weinberger, rabinul comunităţii evreieşti neologe din Cluj să fugă la Turda şi de acolo să se întâlnească cu Iuliu Maniu în Bucureşti pentru a căuta căi de salvare. În mărturia sa Dr. Carmilly-Weinberger a povestit despre eforturile depuse de Prof. Şorban pentru găsirea unei soluţii de salvare a evreilor din Transilvania ocupată. Dosar 3499. [7]
* Stoenescu, Ioana Stoenescu, PascuÎn 1941, în ianuarie, în timpul celor trei zile ale pogromului legionar împotriva evreilor din Bucureşti, familia Stoenescu a invitat familia Donner să se ascundă în casa lor, salvându-le viaţa. Dosar 566.
* Stroe, MagdalenaA salvat o femeie evreică de la deportare în 1944, în Transilvania de Nord.
* Suţă, IoanÎn septembrie 1944, Ioan Suţă din oraşul Satu Mare, Transilvania de Nord a salvat 9 evrei care evadaseră din detaşamentul de muncă. Dosar 1827.
* Szakadati, Janos Szakadati, JulianaÎn 1944, soţii Janos şi Jukiana Szakadati aveau o parfumerie în Oradea, Transilvania de Nord. Magazinul lor era lângă ghetoul oraşului, în care erau deţinuţi evreii în vederea deportării în lagărele morţii. Familia Szakadati venea zilnic să le arunce alimente evreilor din ghetou, fără a primi nimic în schimb şi riscându-şi viaţa. Din mai 1941 până la sfârşitul războiului, familia Szakadati a ascuns o fată evreică în casa lor. Dosar 1812.
* Toth, JozsefÎn 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata maghiară şi locuia la Cluj, Transilvania, în casa lui Ludovic Weissberger. Când s-au început deportările evreilor din Cluj, Toth i-a ascuns pe Weissberger, pe soţia lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei şi pe bunica Etelca, în bucătăria casei. Dosar 6026.
* Tubak, MariaLa 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului legionar împotriva evreilor din Bucureşti, Maria Tubak şi Stefan Marin, care lucrau la o fabrică de cherestea, s-au aşezat lângă poartă şi când bandele au venit şi au încercat să intre în casă pentru a-i scoate pe locatarii evrei, cei doi le-au spus că nu mai era niciun evreu în casă şi au arătat către semnul care demonstra că proprietarul casei era român. Ei au continuat să păzească casa până când rebeliunea a fost înnăbuşită. Dosar 4860.
* Zaharia, JosifJosif Zaharia (Zacharias) - care aparţinea minorităţii şvabe - era fiul unui fermier înstărit care trăia în satul Iecea Marea din judeţul Timişoara. În 1941, Zaharia a dat peste un băiat de 13 ani, speriat şi extenuat de lungile căutări de hrană şi adăpost. Băiatul era Benjamin Weiss, elev la yeshiva condusă de rabinul Brisk din oraşul Arad. Zaharia a ghicit că băiatul era evreu şi i-a fost milă de el. A obţinut acte false pentru el, l-a învăţat să muncească la fermă şi l-a angajat la ferma tatălui său. Dosar 6177.Si lista partiala a celor din Rep Moldova ...
* Lozan, Paramon Lozan, TamaraParamon şi Tamara Lozan locuiau în oraşul Nisporeni din Moldova. Paramon Lozan era directorul unui gimnaziu, unde soţia lui lucra ca profesoară. Când regiunea a intrat sub control românesc, Paramon Lozan a fost somat să deschidă şcoala pentru a servi temporar de arest pentru evreii din regiune. Cinci zile mai târziu s-a zvonit că evreii internaţi în clădirea şcolii vor fi omorâţi. Pentru a preîntâmpina crima, Paramon Lozan a hotărât să-i elibereze. După câteva zile el a fost executat de către autorităţile militare române. Dosar 7338.
* Marcenco, Ivan Marcenko, Feokla Marcenko, Leonty Marcenko, Nina Marcenko, Nikita Marcenko, TatianaFraţii Ivan şi Nikita Marcenko locuiau împreună cu familiile lor în localitatea Rîbniţa din Moldova, în apropierea ghetoului. În martie 1944, când românii se retrăgeau din acea zonă, familia Galperin s-a adresat familiei Marcenko, cerându-i adăpost. Ei au rămas ascunşi acolo până după război. Dosar 8207.
* Morozovski, Vitali Morozovski, Alexandra -Vitali şi Alexandra Morozovski erau învăţători la şcoala din satul Mocra, raionul Râbniţa. Unul dintre elevii lor fusese Grigori Farber, un băiat evreu care locuia cu părinţii, colhoznici, în colhozul evreiesc Der Shtern din apropiere. În decembrie 1941, când germanii şi românii au deţinut controlul asupra Moldovei, Grigori Farber s-a dus la cei doi Morozovski pentru a le cere adăpost. Ei l-au ascuns pe copil în podul casei timp de două luni şi i-au asigurat cele necesare traiului. Dosar 7135.
* Nedeliak, Ivan Nedeliak, AnnaIvan şi Anna Nedeliak locuiau împreună cu cei doi copii ai lor în Kirpicinaia Slobodka, suburbie a Tiraspolului. În iulie 1941, familia Nedeliak i-a adăpostit pe cei doi fraţi Yefim şi Semeon Mirocinik, singurii evrei din Oceacov care au mai rămas în viaţă după masacrul care se petrecuse acolo cu o săptămână înainte. Dosar 6990.
* Pelin, Gheorghe Pelin, VarvaraGheorghe şi Varvara Pelin erau agricultori în satul Mălăieşti, districtul Tiraspol. În martie 1944 ei l-au adăpostit în casa lor pe Lev Bruter, un tânăr evreu pe care îl cunoscuseră înainte de război, originar din satul Căuşeni din Moldova. Dosar 6853.
* Pereplecinski, Vladimir Pereplecinski, MariaÎntr-o zi din septembrie 1941, Maria Perplecinski a adus acasă o tânără fată, Klaudia Vainştein, care scăpase dintr-o groapă comună în timpul unei acţiuni de ucidere în masă. În tot timpul ocupaţiei Klaudia a locuit cu familia Pereplecinski şi a fost considerată un membru al acesteia. Dosar 8303.
* Pozdniakova, Efrosina Starostina (Pozdniakova), ZinaidaÎn timpul războiului, Efrosinia Pozdniakova avea peste 40 de ani şi locuia cu unica sa fiică de 12 ani, Zinaida (mai târziu, Starostina), la periferia oraşului Râbniţa, în Moldova. Ea avea câteva cunoştinţe şi prieteni printre internaţii din ghetou. Ea şi fiica ei i-au ajutat pe evrei, procurându-le alimente. La începutul lunii martie 1944, când s-a decis lichidarea celor din ghetoul Râbniţa, câteva dintre cunoştinţele Efrosiniei au găsit adăpost temporar în podul casei ei. Timp de o lună întreagă, în timp ce militarii germani i-au jefuit şi ucis pe evreii din Râbniţa, Efrosinia şi Zinaida Pozdnikova au ascuns mai mult de zece evrei şi le-au asigurat cele necesare. Dosar 7558.
* Serebrianski, Isaak Sparinopta, Samuil Mazur, Ikim -Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta şi Ikim Mazur erau ţărani moldoveni, locuitori ai satului Broşteni, districtul Râbniţa. În timpul războiului, cei trei i-au ajutat în diverse moduri, hrănindu-i şi ascunzându-i pe rând, pe vecinii lor, fraţii Naum şi Raisa Gomelfarb ai căror părinţi fuseseră omorâţi în septembrie 1941. Serebrianski a pregătit o ascunzătoare pentru Naum şi sora lui, săpând o groapă sub staulul oilor. Samuil Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei, în spatele sobei, iar Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a ţinut copiii într-un hambar. Dosar 7550.
* Starostina, Evghenia Starostina, Anna Starostin, Pavel -Anna Starostina locuia împreună cu mama ei Evghenia şi fiul său, Pavel în Chişinău. La sfârşitul lunii iulie 1941 în ghetoul din Chişinău au fost internate şi buna sa prietenă, Ida Binder împreună cu fiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna şi fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine şi mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagărele din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna şi familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei, îngrijind-o cu devotament şi ţinând-o ascunsă de vecini. Dosar 6084.
* Straşnaya, Maria Straşny, Ivan Straşnaya, Xenia -Maria Straşnaya avea 60 de ani şi locuia în satul Baliavinţi, districtul Briceni, împreună cu nora sa Xeniya şi două nepoate. Înainte de război, băcănia din sat aparţinea familiei Gurviţ, iar Maria şi familia ei îşi făceau cumpărăturile acolo. După ce germanii au ocupat zona, Benyamin Gurviţ, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Maria să-i adapostească pentru o vreme. Maria i-a ascuns în pod pe Benamin Gurviţ, soţia sa, Ita şi copii Yefim şi Manya. Dosar 7347.
* Ţurcan, Peotr Ţurcan, Evgenia Savciuk, Makar Savciuk, Axenia -Peotr şi Evgeniya Ţurcan locuiau în satul Bulăieşti, districtul Orhei. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiască, Celnik, din oraşul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Celnik a stat în pivniţă sau în pod şi la sfârşitul verii lui 1942, au fost mutată în casa lui Makar şi Axeniya Savciuk, rude ale familiei Ţurcan, care locuiau în acelaşi sat. Dosar 8190
Si n-avem eroi de film....
